Autor: Kinetoterapeut Virgil PRUTEANU
Datorată unei anomalii congenitale, unui şoc violent sau practicării unui sport extrem, decalarea unei vertebre provoacă o deformare a spatelui numită fenomen de trambulină. Termenul de spondilolisteza (din gr. spondylos = vertebră şi olisthainein = a aluneca) desemnează o instabilitate a coloanei.

Se întâmplă, de fapt, că o vertebră să se deplaseze în faţă şi în partea de jos în raport cu cea care este situată chiar dedesubtul ei. În cazurile extreme, cele două vertebre se disociază complet, corpurile lor principale pierzând orice contact între ele. Această patologie afectează aproape exclusiv zona lombară a coloanei vertebrale: a cincea şi ultima vertebră alunecă pe deasupra sacrului – fenomen care se produce destul de frecvent.

Conform Institutul Parizian al Spatelui, spondilolisteza afectează între 4 şi 8% dintre francezi. Se presupune, însă, că unii dintre aceştia nu sunt incluşi în statistici pentru că ei nu ar suferi decât de o uşoară leziune care nu ar produce dureri.

Pentru o mică parte din pacienţii recunoscuţi se dovedeşte necesară o terapie din cauza simptomelor neplăcute, ba chiar periculoase, pe care aceştia le prezintă. În general, aceşti bolnavi suferă de dureri lombare care radiază, eventual până la coapse. Alunecarea vertebrală poate declanşa, pe lângă altele, o stenoza a canalului rahidian sau o comprimare a nervilor şi, în consecinţă, tulburări ale sensibilităţii şi o paralizie a picioarelor.

Dacă decalarea vertebrelor este foarte accentuată, riscă să rezulte mari probleme de postura. În principiu, aceste tipuri de patologii se depistează uşor, fără examen radiologic: văzută din profil, partea şirei spinării situată în zona de alunecare se rotunjeşte pentru a formă o cocoaşa, în timp ce cea de deasupra desenează o boltă foarte clară. Din cauza aspectului sau, această deformare a fost denumită fenomen de trambulină.

În numeroase cazuri, acest fapt este datorat unei malformaţii congenitale a arcurilor vertebrale sau a articulaţiilor intervertebrale. În cursul fazei de creştere, o fisură apare adesea pe aceste elemente şi face că vertebră să-şi piardă stabilitatea. Indivizii care au practicat anumite sporturi în copilărie sau în adolescenţă (înot fluture, sărituri în apă, gimnastică, halterofilie) sunt expuşi în mod deosebit, din cauza arcurilor repetate pe care spatele lor trebuie să le adopte.

Foarte rar, spondilolisteza poate rezultă dintr-un efect secundar al unei operaţii care destabilizează segmentul afectat de coloana. O altă cauza a alunecării vertebrale care afectează în primul rând cervicalele poate fi un accident sau o cădere, în mod special în sporturile de lupta.

În sfârşit, o formă uşoară a acestei patologii, numită pseudo-spondilolisteza, afectează uneori persoanele în vârstă. Este mai cu seama cazul celor care suferă de exces al inflamatiilor reumatismale şi de o uzură a discurilor intervertebrale şi a articulaţiilor vertebrale. Durerile se manifestă astfel, de cele mai multe ori, atunci când coloana lor este solicitată de o greutate. Cu vârstă, riscul unei îngustări a canalului rahidian datorat unei alunecări vertebrale este de fapt mult mai ridicat decât în perioada adolescenţei.

Oricare ar fi cauza, recurgerea la chirurgie permite să consolideze segmentul instabil al coloanei. Dar o operaţie nu este propusă decât în situaţiile grave, de exemplu, dacă vertebră la care se observă alunecarea ameninţă să se separe de vecină ei de dedesubt. Dacă nu, medicamentele şi gimnastică de recuperare care întăresc muşchii rezolva, în principiu, acest tip de problema. Kinetoterapia manuală ajută, deasemenea, foarte mult la realinierea vertebrelor. Pe lângă acestea, pacientul va trebui să înceteze practicarea, timp de mai multe luni, a unui sport recunoscut că periculos pentru spate.
Kinetoterapia manuală poate ajută să se amelioreze durerea de spate; în cele mai multe cazuri spondilolistezis nu este cauza durerilor de spate – adesea este vorba despre o problema mecanică pe care un kinetoterapeut bun o poate remedia eficient.

Diagnosticarea

– Kinetoterapeutul examinează coloana vertebrală în special în zona unde se manifestă durerea sau alte simptome de spondilolistezis
– Kinetoterapeutul evaluează istoricul bolii
– Kinetoterapeutul găseşte zonele articulare blocate – hernie de disc, spasme musculare sau întindere de ligamente
– Kinetoterapeutul observă corpul cum se deplasează spre în faţă, cum arată postura şi alinierea coloanei vertebrale – acestea îl ajută să înţeleagă biomecanică
– Kinetoterapeutul examinează prin atingere – kinetoterapeutul simte unde muşchiul este contractat sau slăbit şi cum fiecare vertebră se poate mişcă în limite normale
– Kinetoterapeutul poate cere o evaluare amănunţită dacă ea se impune, unii pacienţi cu spondilolistezis având nevoie de referinţe către un chirurg
– Kinetoterapeutul nu are neapărat nevoie de radiografie, ea nu ajută foarte mult pentru a determina tratamentul.

Kinetoterapia manuală nu reduce alunecarea vertebrei în spondilolistezis. Kinetoterapia se adresează în special vertebrelor de deasupra şi de dedesubtul vertebrei alunecate, ajutând biomecanic şi reducând cauzele durerii neurologice.
Kinetoterapia ajută la ameliorarea durerii din zona lombară şi îmbunătăţeşte mobilitatea în zona L5-S1 unde apare, de obicei, acest listezis (alunecare a vertebrei).

Tratamentul cu kinetoterapie manuală pentru spondilolistezis

Planul de tratament depinde de simptomele pe care pacientul le manifestă.
Kinetoterapeutul poate folosi una din diferitele forme de stretching pentru muşchii din zona lombară. Întinderea acestor muşchi ajută la mărirea mobilităţii articulare.unnamed1
Kinetoterapeutul mai poate folosi şi tehnici din trigger point, osteopatie, chiropractica sau tehnici de manipulare osteoarticulară.

Nu uită că şedinţele de kinetoterapie manuală trebuiesc combinate cu exerciţiile prescrise de terapeut şi trebuiesc respectate cu stricteţe!

Un kinetoterapeut bun foloseşte diferite tehnici pentru a te ajută să îţi desfăşori activităţile zilnice cu uşurinţă. Terapeutul acordă o atenţie deosebită prevenţiei, că o cheie a bunăstării generale a corpului.

Mai multe detalii pe virgilpruteanu.ro

Sursa: virgilpruteanu.ro