Și-au mărit indemnizațiile. Și-au dublat sumele forfetare, iar fondul pentru pensiile speciale a fost triplat. 

La un an de la alegerea lor, o treime dintre parlamentari au făcut din tăcere și anonimat pincipala lor activitate.

Mai bine de 60 de aleși nu s-au remarcat în plenul Parlamentului decât la depunerea jurământului sau când şi-au anunțat prezența la lucrările din plen. Performanța legislativă bate și ea pasul pe loc cu sute de proiecte de lege fie respinse, fie clasate, și peste 400 de inițiative legialtive cu termenul de adoptare depășit în comisii.

Într-un Parlament cu mai bine de jumătate dintre aleși aflați la primul mandat, bugetul s-a dublat. Numai pentru Camera Deputaților, a urcat de la 200 la 405 milioane de lei în noul an. De „vină”, creșterea indemnzațiilor la un total de peste 300 milioane de lei. Și fondul pentru pensii speciale a crescut de peste trei ori și a ajuns la 28 milioane de lei.

Beneficiile nu au impulsionat activitatea de legiferare. Parlamentarii au preferat practica comodă a semnării în grup a unui proiect de lege inițiat de un coleg de partid. Consecințele au fost pe măsură.

Proiecte de lege nu au trecut de comisii, având termenele de adoptare deja depășite. Alte 345 au fost fie clasate, fie respinse sau retrase de inițiatori, 29 au fost trimise spre reexaminare de către președinte, iar alte 31 de legi se află încă sub lupa judecătorilor CCR. O situație care spune multe despre calitatea actului legislativ în sine.

Activitatea parlamentarilor nu se rezumă doar la dreptul de initiațivă legislativă, ci și la dezbaterea proiectelor. O treime dintre aleşi au preferat mai degrabă statul în băncile legislativului, decât să ia cuvântul în plen.

Din totalul de 464 de parlamentari,151 au ales tăcerea la lucrările de plen de anul trecut, având intervenții ce pot fi numărate pe degetele de la o singură mână. 62 dintre aceștia au luat cuvântul doar la depunerea jurământului și pentru a rosti uneori „prezent” când s-a făcut apelul nominal.

Sura: www.stiri.tvr.ro