Începutul anului școlar este, pentru mulți copii, și începutul sezonului îmbolnăvirilor. Imunitatea micuților fiind una fragedă, trebuie „ajutată“, „antrenată“. 

Este cunoscut următorul scenariu care dă dureri de cap tuturor părinților: copilul merge în colectivitate și se întoarce cu tuse, febră și dureri în gât, pe care le „dăruiește” întregii familii. Stă câteva zile acasă, dar, de îndată ce se întoarce în colectivitate o ia de la capăt.

Ei bine, ce este de făcut în această situație, cum putem să contribuim la creșterea imunității copiilor noștri? Noi vă sfătuim să deschideți sertarele, să cotrobăiți prin dulapuri, să răscoliți prin frigider și să vă pregătiți o cutiuță de remedii naturale pentru imunitate care vă împiedica să bateți recordul mondial la numărul de șervețele consumate de o singură familie. Iată care sunt alimentele și reediile naturale pe care le putem folosi în lupta noastra contra răcelilor, ajutând imunitatea copiilor, și chiar și pe a noastră.

1. Echinaceea are proprietăţi antibacteriene, antifungice şi antivirale, conţinând elemente precum flavonoide, polizaharide, fenoli, alkylamide şi unele minerale cum ar fi cupru, potasiu, iod şi fier, dar şi Vitaminele A, E şi C. Peste o linguriţă de plantă toarnă 250 ml de apă fiartă şi lasă infuzia peste noapte. Dimineaţă, strecoară ceaiul care trebuie consumat cu 30 minute înainte de masă. O cură de întărire a imunităţii cu echinaceea trebuie să dureze zece zile, după care se va face o pauză.

2. Cătină: conţine multiple vitamine: E, A, K, B2, B6, C. Cantitatea de vitamina C este de 8 ori mai mare decât în piersică, de 20 de ori mai mare decât în mărul pădureţ, de 80 de ori mai mare decât în roşie, de 200 de ori mai mare decât în strugure. Cătină mai este numită tezaurul de vitamina C sau regina vitaminei C sau „Ginsengul românesc”, conţinând de 10 ori mai multă Vitamina C decât fructele citrice şi de 2 ori mai multă decât măceşele, dar şi alte vitamine şi elemente precum: A, B1, B2, B6, B9, E, F, K, O, beta caroten, celuloză, fosfor, potasiu, fier, calciu, magneziu. Umple un borcan pe jumătate cu cătină (fructe, spălate în prealabil), iar restul spaţiului umple-l cu miere. O altă reţeta recomandă două părţi de miere şi o parte de cătină. Pune apoi borcanul la frigider, cu gură în jos, pentru a se maceră timp de 3 săptămâni, după care poate fi consumată câte o linguriţă pe zi, dimineaţă. Deoarece este un amestec foarte energizant, evita consumul după-amiază sau înainte de culcare.

3. Măceşele conţin Vitaminele C, A, D, E, B1, B2, K, minerale şi acizi graşi. Infuzia de măceşe se prepară turnând apă clocotită într-o cană unde ai pus 2 linguri de măceşe proaspete sau o lingură de măceşe uscate zdrobite. Fructele se pun într-o cană de porţelan, în niciun caz într-un vas de metal. Ceaiul se lasă 15 minute, după care se strecoară şi se bea.

4. Propolisul este cel mai puternic antibiotic natural, eficient în creşterea imunităţii şi în combaterea a numeroase boli. În comerţ se găseşte tinctura de propolis pe baza de alcool, dar şi fără alcool, care poate fi administrată copiilor.

5. Ceapa este eficientă atât consumată crudă, în mâncare, cât şi pentru a desfundă nasul în caz de răceală, precum şi sub formă de infuzie. O ceapă de mărime medie se taie în 4, peste ea se pune un litru de apă fierbinte, după care se acoperă timp de 20 minute. La final, se adaugă o lingură de miere de albine şi se consumă pe parcursul întregii zile.

6. Usturoiul crud îşi păstrează toate calităţile antibiotice. Are o acţiune farmaceutică imunostimulanta, regeneranta şi calmantă, da un puternic brânci organismului atunci când acesta se lupta cu infecţiile şi este recomandat zilnic, atât adulţilor, cât şi copiilor, în cantităţi moderate, pentru creşterea imunităţii. O reţeta la îndemână este să zdrobeşti 3-4 căţei de usturoi, să adaugi 3 roşii tăiate mărunt şi o linguriţă de ulei de măsline. Amestecul se consumă dimineaţă, înainte de masă.

7. Lămâia întăreşte şi ea imunitatea, în special când este consumată cu tot cu coajă. Lămâia poate fi pusă în ceai sau poate fi consumată că atare, cu miere.

8. Ghimbirul provine din Asia şi se pare că este utilizat de mai bine de 5000 ani datorită proprietăţilor lui antioxidante. Rolul antioxidanţilor este acela de a permite corpului să se apere împotriva radicalilor liberi. Conţine calciu, fier, magneziu, mangan, potasiu, proteine, carbohidraţi, fibre alimentare, seleniu, sodiu, Vitaminele C, E şi B6. De asemenea, uleiurile sale volatile au efecte analgezice, sedative şi antitermice. Ceaiul de ghimbir se prepară astfel: decojeste o rădăcina proaspătă de ghimbir şi da-o prin răzătoare până obţii 2-3 linguriţe de răzătură. Pune-o într-o cană peste care toarnă apă fierbinte. Poţi fie să umpli cană cu apă, fie să mai laşi loc pentru a completă cu suc de lămâie. De asemenea, mai poţi adaugă o linguriţă de miere. Ghimbirul proaspăt se mai poate pune în ceaiul de plante special ales în funcţie de tipul răcelii, se zdrobeşte în mojar şi se filtrează prin presare printr-o bucată de pânză curată. Iniţial se pune puţin ghimbir şi se măreşte cantitatea treptat pentru că este uşor picant şi copilul trebuie obişnuit cu noul gust. Este o metodă foarte bună şi pentru creşterea poftei de mâncare şi în combaterea paraziţilor intestinali.

9. Chimenul conţine cantităţi importante de magneziu şi fier. Datorită proprietăţilor sale antiseptice, chimenul este indicat în tratarea formelor uşoare de răceală. Chiar şi o mică cantitate de ceai de chimen, călduţ, nu rece (50-100 ml), după masă, ajută procesului de digestie şi, indirect, imunităţii.

10. Busuiocul este o sursă excelenţă de vitamina A, magneziu, potasiu, fier şi calciu şi este recomandat pentru creşterea imunităţii, deşi este şi mai eficace atunci când răceală este deja instalată. Plantă de busuioc este indicată în tuşe, în congestia sinusurilor, în migrene, febra, anorexie, flatulenţă, gripă, bronşită. Busuiocul este bun în eliminarea secretiilor pulmonare, revitalizează ţesutul nervos, creşte memoria. Se foloseşte că infuzie, pulbere, suc proaspăt care se poate combină cu altă băutură. Sucul de busuioc este bun şi pentru tratarea rănilor.

11. Cimbrul este bogat în timol, un ulei esenţial puternic antiseptic, antibacterian şi antioxidant. Datorită proprietăţilor acestui ulei esenţial, cimbrul poate fi utilizat în tratarea infecţiilor gâtului, inflamatiilor, bronşitei acute şi cronice şi a tusei convulsive. Ceaiul de cimbru este recomandat în răcelile celor mici, astfel: la o cană de apă se adaugă o lingură de cimbru, se lasă la infuzat, iar după 10 minute se strecoară şi poate fi consumat. Ceaiul poate fi consumat de 3-4 ori pe zi şi este un excelent remediu natural pentru tratarea tusei.

12. Boabele de muştar: frunzele de muştar conţin calciu, fosfor, magneziu şi vitamina B. Uleiul de muştar conţine acizi graşi omega 3 şi este o excelenţă sursă de fier, zinc, magneziu, calciu, proteine etc. Muştarul stimulează apetitul alimentar şi digestia, şi ajută la decongestionarea sinusurilor.

13. Hreanul face parte din familia mustarului şi, din punct de vedere medical, rădăcina de hrean are numeroase proprietăţi curative: puternic antibiotic, expectorant, antibacterian, diuretic, bronhodilatator, vasodilatator coronarian, stimulează şi sistemul imunitar al organismului. Ţinând cont de proprietăţile enumerate mai sus hreanul este util în tratarea bronşitei şi a sinuzitei.

14. Mierea este un important remediu natural pentru creşterea imunităţii, deoarece conţine enzime precum invertază, amilază, catalază, acizi lactici, gluconici, săruri minerale precum fier, potasiu, calciu, fosfor. Mierea stimulează poftă de mâncare şi facilitează digestia, îmbunătăţeşte activitatea inimii, a ficatului, creşte procentul de hemoglobină din sânge şi are proprietăţi antibacteriene. Mierea oferă o imunitate bună dacă digestia este corectă. Între mese putem da copilului să bea limonadă cu lămâie sau grapefruit şi miere în care se pune puţină zeamă de ghimbir proaspăt sau mentă.